Confederaţia Naţională a Patronatului Român, împreună cu organizaţiile patronale de ramură şi societăţilor comerciale membre, vor întreprinde acţiuni specifice, care să conducă la întărirea mişcării patronale în România. Conform cu prevederile statutelor IOE şi BUSINESSEUROPE care asigură integrarea activă a României in mişcarea patronală europeană, programul anual de acţiuni concrete este de importanţă majoră pentru consolidarea unei organizaţii patronale de nivel naţional. Potrivit recomandărilor BUSINESSEUROPE pentru organizaţiile patronale din ţările membre şi în special din ţările recent integrate, în principal se vor urmării şi susţine: · consolidarea stabilităţii financiare; · intensificarea reformelor structurale şi privatizarea; · îmbunătăţirea stabilităţii şi transparenţei; · intensificarea eforturilor împotriva corupţiei; promovarea unui sistem juridic credibil şi stabil; Printre principalele obiective de acţiune patronală, prioritare sunt: îmbunătăţirea mediului de afaceri, dezvoltarea în ritm accelerat a pieţei interne, liberalizarea circulaţiei mărfurilor, libera circulaţie a capitalului, libertatea de acţiune, facilităţi pentru furnizarea de servicii, asigurarea cadrului propice pentru dezvoltarea unei reale competiţii, consolidarea stabilităţii macro-economice, etc. C.N.P.R., în calitate de participantă activă la lucrările C.E.S. şi ale comisiilor de dialog social de la ministere şi prefecturi şi de semnatară a Contractului Colectiv de Muncă la nivel naţional, îşi propune, în principal, să întreprindă acţiuni menite să îmbunătăţească dialogul social, codul muncii si forma actuala a codului fiscal, elemente cheie pentru realizarea unei economii de piaţă performantă în ţara noastră, proaspăt integrată în UE. Aceste acţiuni se vor desfăşura, în principal, de C.N.P.R. prin organizaţiile patronale de ramură membre, prin forţe proprii, cât şi în colaborare, în primul rând, cu A.C.P.R. şi cu celelalte organizaţii patronale la nivel naţional. Astfel, C.N.P.R. îşi propune: 1. Continuarea în ritm susţinut a discuţiilor pentru definitivarea soluţiilor privind unitatea sistemului patronal în România. 2. Dezvoltarea publicaţiei periodice, „Culori patronale” care să trateze principalele probleme cu care se confruntă patronii în activitatea economică şi socială. 3. Participarea la implementarea Programului Naţional de Dezvoltare. 4. Se va acorda o atenţie sporită îmbunătăţirii căilor de informare a membrilor Confederaţiei. 5. Să susţină implicarea în mai mare măsură a potenţialului autohton de cercetare-dezvoltare-proiectare în retehnologizarea, restructurarea şi dezvoltarea producţiei de bunuri materiale şi servicii. 6. Să acţioneze ferm pentru materializarea propunerilor membrilor săi, în apărarea intereselor legitime ale acestora. 7. Acordarea unei atenţii speciale dezvoltării serviciilor oferite membrilor CNPR. 8. Urmărirea şi susţinerea în mod prioritar, a acţiunilor Guvernului pentru recâştigarea pieţei interne de producătorii autohtoni şi în mod deosebit pentru recâştigarea pieţelor externe pierdute, pentru produsele româneşti cu valoare adăugată mare. 9. Să atragă cel puţin 5 noi membri, atât organizaţii patronale de ramură cât şi societăţi comerciale importante din punct de vedere financiar. 10. Să solicite o participare mai activă a membrilor săi la activitatea confederaţiei. 11. Să atragă noi surse financiare pentru echilibrarea bugetului C.N.P.R.
În cursul anului 2009, vor fi organizate următoarele acţiuni specifice: 1. Conferinţe de presă trimestriale, cu comunicate de presă, pe teme de actualitate, de interes patronal general sau specific ramurilor economice din care fac parte membrii C.N.P.R. 2. Reuniuni ale membrilor C.N.P.R. cu caracter de masă rotundă, pentru dezbaterea problemelor privind dezvoltarea serviciilor în România. 3. Ca una dintre căile importante de afirmare a C.N.P.R. şi promovare a intereselor membrilor săi, se va asigura, continuu, numirea şi participarea regulată a reprezentanţilor C.N.P.R. în organismele de dialog social şi în conducerile unor organisme care au conducere tripartită. 4. Reprezentanţii C.N.P.R. în comisiile de dialog social şi organismele cu conducere tripartită, vor informa periodic, asupra problemelor mai importante, soluţionate sau nesoluţionate, dezbătute în organismele respective. 5. Semestrial, se vor întruni secţiunile de specialitate ale C.N.P.R. pentru a dezbate şi stabili punctul lor de vedere privind problemele specifice domeniului respectiv de activitate. C.N.P.R. apreciind că integrarea efectivă a României în Uniunea Europeană şi recuperarea cât mai rapidă a decalajului de bunăstare a cetaţenilor români, faţă de media europeană, nu poate fi concepută fără o dezvoltare susţinută a afacerilor, creerea de locuri de muncă de bună calitate şi cu o salarizare superioară, solicită Guvernului să examineze şi să propună cu maximă operativitate planuri de acţiune concrete susţinute de resursele financire necesare pentru : · promovarea în următoarele 3 luni a unei legislaţii coerente, stimulative, capabile să dea un impuls major unui proces intensiv de şcolarizare masivă a întregii forţe de muncă disponibile, creşterea competenţelor acesteia şi integrarea pe piaţa muncii a întregii populaţii active, capabilă să muncească; România trebuie să recupereze cât mai mult posibil din cele peste 4 milioane de locuri de muncă pierdute după 1990, pentru a putea susţine atât dezvoltarea economică cât si, în perspectiva, sistemul naţional de sănătate, sistemul pensiilor de stat ş.a; · dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri rutiere şi de comunicaţii, moderne şi care să răspundă cerinţelor mediului de afaceri la nivel local, regional şi naţional. Susţine evaluarea costurilor pentru promovarea construirii unei autostrăzi care să facă legătura între judeţele din nordul ţării, pornind de la Iaşi către graniţa de vest a României şi realizarea aeroportului la Braşov; · promovarea fermă, consecventă sţi transparentă a partenariatului public privat, ca soluţie modernă şi europeană capabilă să permită realizarea investiţiilor majore ce nu pot fi finanţate din fondurile publice dar reprezintă priorităţi pentru mediul de afaceri şi Guvernul României. Cere Guvernului să publice, în termen de 3 luni, lista proiectelor de interes naţional. Cere administraţiilor locale să facă publice în 2 luni lista proiectelor importante de interes local şi naţional; · operaţionalizarea totală a reglementarilor care pot să asigure transparenţa şi eficienţa pieţei energetice şi aprobarea unui plan de actţuni strategic vizând reducerea dependenţei energetice a României de importul de resurse energetice până în anul 2020 cu cel puţin 20% faţă de nivelul înregistrat în 2006; · promovarea unei legislaţii stimulative care să determine informatizarea reală şi cvasi-generală a societăţii româneşti, îndeosebi la nivelul mediului rural şi a micilor oraşe, pentru a determina de-birocratizarea activităţii instituţiilor statului, prin îndeplinirea on-line a obligaţiilor legale pe care le au societăţile comerciale şi cetăţenii. C.N.P.R. afirmă public că numai un mediu de afaceri sănătos şi susţinut să se dezvolte, poate crea locuri de munca si bunastare cetatenilor tarii. Odată cu realizarea acţiunilor prevăzute în prezentul program, Confederaţia îşi propune urmărirea şi luarea de poziţii în favoarea membrilor săi în raport cu legislativul, executivul şi administraţiile locale în scopul creării unui mediu socio-economic, care să conducă la aşezarea economiei româneşti pe baze cât mai reale, în concordanţă cu condiţiile de membru al UE. Acţiunile C.N.P.R., vor fi coordonate cu cele iniţiate şi desfăşurate de A.C.P.R., asigurându-se afirmarea publică a unor poziţii comune.
“Rolul mişcării patronale din România ca membră a UE”
Patronatele ca parteneri sociali în epoca globalizării economice Într-o Europă confruntată cu realitaţile globalizării economice şi a creşterii mobilităţii, legale şi ilegale a forţei de muncă, Patronatele se văd la rândul lor în faţa unor noi dileme cum sunt: relocarea activităţilor pentru menţinerea competitivităţii şi a profiturilor, utilizarea forţei de muncă fără contracte de muncă (munca la negru), ameninţarea pe care o constituie mărfurile contrafăcute şi a slabei protecţii a drepturilor de proprietate intelectuală, accesul la surse de energie la preţuri competitive ş.a. Aceste evoluţii caracterizate prin dimensiuni şi implicaţii în mare necunoscute, cer patronatelor să–şi întărească rolul de parteneri sociali profund implicaţi în a găsi cele mai adecvate proceduri prin care să se reducă efectele negative pe care le induc noile realităţi ale unei economii dinamice, în care se confruntă cele 3 blocuri economice principale, pe fondul dezvoltării unor situaţii sociale şi umanitare deosebite ca cele din Africa şi Orientul Mijlociu.
Patronii români într-o Europa a „celor 27” Devenită membru al UE cu drepturi depline la 1 ianuarie 2007, România va cunoaşte procese economice şi sociale noi, care vor genera noi provocări, cărora patronii români vor trebui să le facă faţă: creşterea salariilor, îndeplinirea unor standarde europene privind condiţiile de muncă, penetrarea pieţei româneşti de către noi companii, europene sau din afara Uniunii Europene.Toate aceste evoluţii, greu de anticipat şi evaluat în condiţiile unei ţări profund afectată de restructurarea economică haotică şi brutală din ultimii 17 ani, impun obligaţia schimbării substanţei dialogului patronal şi o profesionalizare a acestuia. Trebuie ca temele de discuţie vechi şi noi să poată găsi raspunsuri bine fundamentate astfel încât ele să fie acceptate şi preluate de autorităţi prin reglementări adecvate situaţiei concrete a României, fie că este vorba de relaţii de muncă, de fiscalitate, de mediu ş.a.
Patronatele şi sindicatele Realităţile economice ale României, ale Uniunii Europene şi chiar cele la nivel mondial, modifică continuu rolul şi acţiunile atât a organizaţiilor patronale cât şi a celor sindicale. Se modifică relaţiile şi modul de colaborare între patronate şi sindicate, ambele afectate de noile realităţi şi provocări ale economiei mondializate. Patronii caută să angajeze forţa de muncă din afara Uniunii Europene, în timp ce sindicatele doresc să-şi asume reprezentarea intereselor acestor salariaţi şi să iniţieze o colaborare mai strânsă cu reprezentanţi sindicali din ţări ca India, China, Pakistan ş.a Aceste noi realităţi, alături de dezbaterile tot mai aprinse privind viabilitatea Modelului Social European, concepte ca „flexicurity”, portabilitatea sistemelor de pensii sau de sănătate la nivelul UE vor impune un nou tip de dialog între patronate şi sindicate, astfel încât să poată fi identificate compromisurile necesare continuării dezvoltării corelate a turor celor 27 economii naţionale, în cadrul proiectului ambiţios denumit „piaţa internă” europenă.
Patronate şi ONG-uri Creşterea democratizării relaţiilor sociale în ţările noi membre ale UE ca şi temele tot mai diverse dar intercorelate cu care se încarcă constant dezbaterea publică, generează noi şi noi structuri asociative. Acestea doresc să se facă auzite şi sunt capabile să atragă importante resurse financiare comunitare, naţionale şi private. Asociaţiile profesionale sau alte forme asociative, constituite pe cele mai diverse teme prezente în viaţa socio-economică a ţărilor europene, devin interlocutorii instituţiilor la nivel naţional sau european, constituind deja o contrapondere faţă de poziţia organizaţiilor patronale. Cele mai cunoscute domenii în care acţionează ONG-uri puternice sunt cele din domeniul mediului, sau protecţiei consumatorilor, unde poziţiile exprimate public de ONG-urile specializate ameninţă în mod semnificativ, prin unele cerinţe excesive, competitivitatea afacerilor la nivelul ţărilor membre ale UE, replica patronală fiind de multe ori timidă şi accentuat partizană. Patronatele din România au o slabă experienţă în a se înscrie în acest nou tip de dialog, riscând să intre într-o poziţie defensivă care să le reducă din importanţa lor de partenere de dialog social privilegiat, atât pe plan naţional dar mai ales pe plan european.
Patronate – Guvern Formal şi în România, patronatele constituie un partener de dialog al Guvernului, consultarea acestuia în adoptarea celor mai importante decizii socio-economice fiind un garant al „păcii sociale” , prin posibilitatea dezvoltării afacerilor şi creerea de noi locuri de muncă. Realitatea este diferită, deciziile guvernamentale fiind luate doar cu o consultare formală a patronilor. Dialogul social la nivel de ministere este formal şi nu aduce satisfacţie patronatelor care fac propuneri concrete justificate. În contextul nou creat prin intrarea României ca membru al UE, continuarea procedurii consultării formale a patronatelor, va duce la înregistrarea unor poziţii divergente ale acestora faţă de cele exprimate de Guvern, în cadrul dezbaterilor oraganizate la nivel european, pe teme de mare interes. Un exemplu recent care atestă lipsa interesului pentru dialog şi negociere a Guvernului, îl constituie poziţia divergentă pe care România şi grupurile interesate (patronate) le exprimă la nivelul Comisiei Europene în problema Cărtii Verzi privind modernizarea legislaţiei muncii pentru a face faţă provocărilor secolului XXI.
Patronate – membri În perspectiva susţinerii intereselor legitime ale patronilor români în cadrul dezbaterilor ce au loc la nivel european, organizaţiile patronale vor trebui să găsească noi căi de comunicare, antrenare la dezbateri la nivel sectorial şi naţional a membrilor săi. Membrii organizaţiilor patronale trebuie informaţi cu preocupările de adoptare a unor viitoare reglementări la nivel european, solicitandu-le puncte de vedere argumentate cu date şi informaţii furnizate de companiile membre. Exemple de dezbateri de maxim interes aflate pe agenda europeană în 2007: reducerea cu 10% în următorii 10 ani a taxelor aplicate forţei de muncă, în compensare cu creşterea cu 10% a taxelor de mediu; modificarea în sensul unificării la nivel european a sistemelor de impozitare a companiilor sau de unificare a legislaţiei muncii. Patronatele de succes vor fi cele care vor putea să se facă purtatorii de mesaje pertinente care să asigure echitatea competiţională pentru membrii lor în raport cu cei din alte state europene.
Patronatele din Romania şi patronatele la nivelul UE Divizarea actuală a mişcării patronale din România nu este foarte diferită de divizarea europeană, unde alături de BusinessEurope (UNICE) activează şi organizaţii europene reprezentând IMM-urile sau angajatorii din sistemul de servicii publice (firme cu capital majoritar de stat). Şi în România ar fi utilă operarea separării reprezentării patronale între sectorul privat şi sectorul public (de stat), problematica specifică fiind suficient de bine conturată pentru a justifica o astfel de diferenţiere. În paralel ar fi utilă consolidarea mişcării patronale, inclusiv prin atragerea tuturor companiilor româneşti cu capital privat străin în cadrul organizaţiilor patronale existente. Un rol important în acest sens îi revine Guvernului care ar trebui sa dea dovezi clare de interes faţă de poziţiile, corecte şi susţinute cu argumente pertinente, exprimate de organizatiile patronale în cadrul dezbaterilor, corecte şi reale, a unor viitoare reglementări ce pot afecta activitatea curentă a companiilor (Exemple: schimbările fiscale, acceptarea unor taxe şi impozite-parafiscalitatea, modificări ale legislaţiei muncii, legea de funcţionare a companiilor s.a.) Câştigând prestigiul normal la nivel natţonal, organizaţiile patronale vor putea juca un rol important si la nivel european.
Patronatele şi activitatea de lobby La nivel european a fost lansată Iniţiativa privind Creşterea Transparenţei adoptării deciziilor la nivelul instituţiilor europene. Una dintre acţiunile concrete în acest sens o reprezintă decizia introducerii începând din primavara anului 2008 a Registrului persoanelor fizice şi juridice ce desfăşoară activităţi de lobby. În prezent patronatele din România, dar şi Guvernul nu şi-au făcut cunoscute poziţiile în acesastă problemă. Patronatele din România au iniţiat unele activităţi de lobby la Bruxelles, la nivel sectorial sau la nivelul unui patronat sau altul, fără nici-o coordonare a poziţiilor ce ar urma sa fie exprimate. Prin contrast, situaţia activităţii de lobby ce se desfăşoară în prezent la Bruxelles se caracterizează prin prezenţa în acest oraş a cca 22000 de lobysti, grupaţi în cca 1500 grupuri specializate pe diverse domenii de activitate. În acest context, patronatele din Romania trebuie să discute şi să negocieze modalităţi noi de coordonare a iniţiativelor de-a desfăşura activităţi de lobby, luând în considerare profesionalizarea acestei activităţi şi costurile financiare tot mai importante pe care ea le implică. În caz contrar, companiile româneşti vor continua să fie obligate să respecte decizii europene la a căror dezbatere au lipsit, datorită lipsei de interes şi de capacitate de reprezentare. Patronatele româneşti nu trebuie să admită a fi excluse de la activitatea de lobby de către reprezentanţii unor profesii liberale ce doresc să monopolizeze o activitate pentru care în cele mai multe cazuri nu au nici pregătirea necesară să o desfăşoare.
Patronatele şi partidele politice Organizaţiile patronale trebuie să construiască un dialog continuu cu reprezentanţii partidelor politice, cu parlamentarii români din Parlamentul României şi cu cei din Parlamentul European. Lipsa unui astfel de dialog transparent şi profesionist are ca rezultat promovarea ţn continuare a unor reglementări (legi, HG, OUG-ri) care conţin reglemntări ce nu ţin cont de posibilitaţile existente la nivelul companiilor romaneşti. Cel mai grav aspect îl reprezintă adoptarea în continuare de reglementări fără o evaluare a impactului acestora asupra mediului de afaceri şi lipsa în cele mai multe cazuri a unei perioade rezonabile de confomare a activităţii curente a companiilor la noile reglementări. Exemplu, Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, modificată prin Legea nr. 441/2006, ce urmează a fi modificată în mod semnificativ. La nivelul Parlamentului European este necesar ca prin contactul constant şi profesionist cu parlamentarii români, să fie transmise şi susţinute la nivelul comisiilor de specialitate poziţii menite să apere cât de mult posibil interesele companiilor româneşti. Cel mai recent exemplu îl reprezintă încercarea deputatei din Grecia de a amâna cu 2 ani reducerea taxelor de roaming pentru convorbirile prin reţelele de telefonie mobilă din România şi Bulgaria.
Patronatele din România într-o Europă integrată Europa viitorului va consemna circulaţia liberă a forţei de muncă în spaţiul tuturor statelor membre. Situaţia creată pe piaţa forţei de muncă va impune acţiuni mult mai complexe din partea oragnizaţiilor patronale şi a Guvernului, pentru pregătirea, atragerea şi menţinerea forţei de muncă în companiile româneşti. În acest sens trebuie discutate cu mai multă flexibilitatea unele prevederi ale actualului Cod al Muncii ca şi aspecte ale fiscalităţii aplicate forţei de muncă. Reducerea diferenţelor salariale, va duce la epuizarea acestei rezerve de competitivitate. Patronatele trebuie să promoveze şi să susţină, alături de sindicate, adoptarea de noi reglementări care să permită pregătirea continuă a forţei de muncă, în concordanţă cu cerinţele noilor tehnologii, singurele capabile să menţină competitivitatea produselor româneşti. Completarea infrastructurii rutiere şi modernizarea drumurilor de nivel european, alături de celelalte căi de transport vor contribui la creşterea vitezei de transport a mărfurilor şi cetăţenilor, intensificând competiţia pe piaţa internă, dar creând şi noi oportunităţi de afaceri pentru companiile româneşti. O data cu ridicarea şi a ultimelor restricţii încă prezente în domeniul serviciilor, companiile românesti vor putea deveni competitori reali pentru firmele originare în ţările cu economii dezvoltate. Patronatele din România vor trebui să se poziţioneze faţă de accelerarea procesului de fuziuni şi achiziţii ce va duce la concentrarea activităţii economice în companii multinaţionale, specializate. Schimbarea organizatorică impusă de procesul de fuziuni şi achiziţii va duce şi la modificări ale organizării şi funcţionării organizaţiilor patronale din România, inclusiv prin includerea în structurile de conducere a unor cetaţeni originari din alte ţări. O Europa integrată va impune şi o mişcare patronală integrată care va trebui să poată armoniza interese economice locale şi naţionale cu cele europene, cu asigurarea competitivităţii economiei blocului european în raport cu SUA şi blocul asiatic. Conferinţa Naţională a C.N.P.R.
|
